Endometrioza

Endometrioza este o afecțiune ginecologică complexă, cu impact profund asupra calității vieții și fertilității femeilor. Aceasta nu se limitează doar la simptomele evidente de durere și disconfort, ci implică și o serie de procese inflamatorii și imunologice care pot afecta multiple organe din pelvis și chiar din afara lui. Deși cel mai adesea este asociată cu durerea pelvină și infertilitatea, endometrioza poate avea manifestări subtile și variate, complicând astfel diagnosticul. 

 

Cuprins

1. Ce este endometrioza?
2. Tipuri de endometrioză
3. Cauzele endometriozei
4. Factori de risc ai endometriozei
5. Simptomele endometriozei
6. Diagnosticul endometriozei
7. Tratamentul endometriozei
8. Complicațiile endometriozei
9. Este posibilă prevenția endometriozei?
10. Endometrioza și sarcina
11. Endometrioza la menopauză
12. Endometrioza și infertilitatea

Ce este endometrioza?

Endometrioza este o afecțiune benignă definită că fiind prezența țesutului similar cu endometrul (glande și stromă) în afară uterului. Deși a fost documentată încă din secolul al XVII-lea, complexitatea endometriozei face că această boală să fie subdiagnosticată. Descrisă că o boală ginecologică, endometrioza a fost identificată pe aproape toate organele din corp. Se întâlnește preponderent în cavitatea pelvină, pe ovare, septul recto-vaginal, ureter, pe vezică, intestine, pericard și pleură.

Endometrioza se regăsește la femei toate vârstele. Deși este preponderent diagnosticată în perioada reproducătoare, patologică a fost identificată la fetuși, adolescente, femei la menopauză, bărbați și animale.

1 din 10 femei suferă de endometrioză. Durata medie pentru diagnosticare este de 7-10 ani. De la momentul diagnosticării, până la stabilirea unei atitudini terapeutice adecvate, poate trece o perioadă de timp egală cu cea necesară diagnosticării.

Tipuri de endometrioză

Există mai multe tipuri de endometrioză, clasificate în funcție de localizare și de aspectul leziunilor:

Endometrioza peritoneală superficială este forma cea mai comună de endometrioză. Leziunile apar pe suprafața peritoneului, membrana care acoperă organele abdominale.

Endometrioză ovariană (chisturi endometriozice sau endometrioame) se caracterizează prin formarea de chisturi numite și endometrioame pe ovare. Aceste chisturi pot provoca durere și pot afecta funcția ovariană.

Endometrioză profund infiltrativă este o formă mai severă de endometrioză, în care leziunile pătrund adânc în țesuturi și pot afecta organele pelvine, cum ar fi rectul, vezica urinară sau intestinul. Această formă este asociată cu dureri intense și alte simptome severe.

Endometrioză extrapelvină este o formă rară de endometrioză în care țesutul anormal se dezvoltă în afara regiunii pelvine și poate afecta plămânii, diafragma, sistemul nervos sau alte părți ale corpului.

Endometrioză peritoneală profundă (endometrioză retroperitoneală) prezintă dezvoltarea leziunilor sub peritoneu, putând afecta ligamentele uterosacrale sau peretele pelvin. Acest tip de endometrioză poate fi dificil de diagnosticat și este adesea asociat cu dureri pelvine severe.

Cauzele endometriozei 

Cauzele endometriozei nu sunt pe deplin înțelese sau cunoscute, însă există mai multe teorii care încearcă să explice apariția acestei afecțiuni. Este posibil ca endometrioza să fie rezultatul unei combinații de factori genetici, hormonali, imunologici și de mediu.

Factori de risc ai endometriozei

Endometrioza este o afecțiune complexă, iar riscul de a dezvolta această boală poate fi influențat de mai mulți factori, printre care:

• Istoricul familial;
• Începerea menstruației la o vârstă timpurie; 
• Cicluri menstruale scurte;
• Niveluri ridicate de estrogen;
• Absența unei sarcini;
• Anomalii ale uterului; 
• Factori imunologici.

Simptomele endometriozei 

Atunci când vorbim de durerea în endometrioză ne referim în principal la cei 4D:

• Dismenoree (prezența durerilor la menstruație);
• Dispareunia (durerea la contactul sexual);
• Disuria (durerea în momentul urinării);
• Dischezia (dificultăți la defecație);

Diagnosticul endometriozei 

Pentru diagnosticarea corectă a endometriozei este nevoie de un protocol bine pus la punct, precum și de o experiență în recunoașterea simptomelor și a localizării leziunilor. Anamneza joacă un rol extrem de important, deoarece mare parte dintre simptome pot fi nespecifice. O parte dintre paciente pot ignora simptomatologia, pe care nu o vor identifica.  Examinarea clinică este, de asemenea esențială. Examinarea IRM cu protocol de endometrioză poate oferi o imagine mai bună a întinderii bolii. Însă standardul “de aur” în diagnosticare îl reprezintă laparoscopia exploratorie.

Investigații utilizate în diagnosticul endometriozei 

• Consult ginecologic: prima suspiciune de diagnosticare apare după efectuarea anamnezei, adică după discuția pe care doctorul o are cu pacienta, care subliniază existența durerii la menstră, a durerilor la contact sexual sau a imposibilității de a rămâne însărcinată după mai mult de un an de încercări. Examenul clinic pelvin poate releva anumite deviații de la normal doar când boală este extrem de avansată, cu afectarea elasticității țesuturilor pelvine, a mobilității organelor din pelvis sau prin palparea nodulilor rectovaginali în spatele uterului).
• Ecografie transvaginală: se pot depista doar chisturile endometriozice ovariene și uneori prezența de țesut cicatricial, fibros la nivelul septului recto-vaginal.
• CA 125: în cazul prezenței unor chisturi ovariene suspecte, analizele de sânge pot identifica o creștere a markerului CA 125. Acest marker însă indică doar o suferință a ovarului și se regăsește și în cazul altor boli – cancer ovarian sau uterin, deci nu are o specificitate absolută.
• RMN: utilizarea unui protocol specific pentru evidențierea leziunilor de endometrioză poate stabili cu o acuratețe destul de mare dimensiunea, extinderea și invazia leziunilor de endometrioză. Aprecierea corectă a extinderii permite stabilirea unui plan de management corect, evitând astfel unele intervenții chirurgicale inutile sau suboptimale (cazurile în care din echipa operatorie lipsește un chirurg digestiv și un chirurg urolog)

Tratamentul endometriozei 

Durerile provocate de endometrioză pot fi gestionate, în unele cazuri, cu ajutorul terapiilor hormonale și cu ajutorul analgezicelor. 

Chirurgia poate fi folosită pentru excizia leziunilor endometriozice. Cea mai frecventă intervenție chirurgicală folosită este laparoscopia. Dacă ovarele conțin chisturi endometriozice, acestea sunt cel mai bine tratate chirurgicale, deoarece este puțin probabil să dispară singure și nu pot fi tratate cu medicamente.

Tratamentul de elecție al endometriozei profunde îl reprezintă chirurgia excizională. Excizia este metoda chirurgicala ce presupune îndepărtarea focarelor de endometrioză în profunzime, din rădăcini. Spre deosebire de ablație, excizia are o rată de recidivă mult mai mică. Această tehnică chirurgicală presupune o supraspecializare a ginecologului ce se realizează prin efectuarea unui număr mare de intervenții. Chirurgul trebuie să recunoască diferitele aspecte ale leziunilor de endometrioza, pentru a le îndepărta corect.

Prin tehnica ablatiei se vaporizează țesuturile de la suprafață, însă leziunile profunde de endometrioza nu sunt adresate. Boala rămâne activă în pelvis. 

Studiile au dovedit faptul că operația de excizie realizată de către un specialist îmbunătățește atât calitatea vieții, cât și fertilitatea, atât în ceea ce privește endometrioza superficială, cât și cea profundă.

Complicațiile endometriozei 

Complicațiile endometriozei includ: 

• Infertilitate: Aproximativ 30-40% dintre femeile cu endometrioză pot avea dificultăți în a rămâne însărcinate;
• Durerea pelvină cronică este una dintre cele mai comune complicații ale endometriozei. Aceasta poate fi prezentă nu doar în timpul menstruației, ci și în afara perioadei menstruale, afectând calitatea vieții și capacitatea de a desfășura activitățile zilnice;
• Chisturi ovariene (endometrioame);
• Aderențe și cicatrici care pot provoca dureri severe și pot afecta funcționarea normală a organelor pelvine;
• Probleme intestinale și urinare – balonarea și problemele de tranzit intestinal; 
• Durerea cronică și infertilitatea, împreună cu impactul asupra vieții sociale și profesionale, poate duce la probleme psihologice, cum ar fi depresia, anxietatea și stresul. Calitatea vieții poate fi grav afectată, iar unele femei pot avea nevoie de sprijin psihologic sau consiliere;
• Femeile cu endometrioză care reușesc să rămână însărcinate pot avea un risc mai mare de complicații în sarcină, cum ar fi avortul spontan, sarcina ectopică, nașterea prematură și preeclampsia.

Este posibilă prevenția endometriozei? 

Prevenția completă a endometriozei nu este posibilă. Totuși, există câteva măsuri care pot fi luate pentru a gestiona simptomele și a încetini progresia bolii:

• Controlul ciclurilor menstruale;
• Menținerea unui nivel scăzut de estrogen;
• Alimentația sănătoasă;
• Exercițiul fizic regulat;
• Evitarea expunerii la toxine.

Endometrioza și sarcina

Endometrioza poate afecta fertilitatea interferând cu funcția ovarelor, trompelor uterine și a uterului. Totuși sarcina este posibilă, iar unele femei reușesc să conceapă fie natural fie prin tratamente de fertilitate. 

Endometrioza poate crește riscul de complicații în timpul sarcinii, dar tratamentul și managementul adecvat al bolii pot îmbunătăți șansele de concepție și de a avea o sarcină sănătoasă.

Endometrioza la menopauză

Endometrioza la menopauză, deși mai rară, poate persista sau chiar debuta în această perioadă. În mod obișnuit, simptomele endometriozei se reduc odată cu instalarea menopauzei datorită scăderii nivelului de estrogen, hormon care alimentează creșterea țesutului endometrial. Cu toate acestea, unele femei pot continua să experimenteze simptome, mai ales dacă urmează terapie de substituție hormonală, care poate menține sau recidiva simptomele endometriozei.

Endometrioza și infertilitatea

Endometrioza este una dintre principalele cauze ale infertilității la femei. 

Deși endometrioza poate face concepția mai dificilă, sarcina nu este imposibilă. Tratamentul endometriozei pentru îmbunătățirea fertilității poate include medicație, chirurgie pentru îndepărtarea leziunilor sau chisturilor și, în unele cazuri, tehnici de reproducere asistată, precum fertilizarea in vitro (FIV). 

Dacă experimentați mai multe simptome din cele prezentate mai sus, nu ezitați să consultați medicul specialist cât mai curând.

Completați formularul de mai jos pentru a stabili împreună programarea.