Cancerul ovarian este o boală oncologică care afectează femeile la nivelul organelor de reproducere. Deoarece simptomele sunt frecvent vagi și pot fi ușor confundate cu cele ale altor boli mai puțin severe, diagnosticarea acestui tip de cancer are loc adesea într-un stadiu avansat. Înțelegerea mecanismului bolii, a factorilor de risc, simptomelor și opțiunilor de tratament poate face diferența între un prognostic rezervat și o intervenție medicală eficientă.
Cancerul ovarian reprezintă o formă de neoplazie malignă care se dezvoltă la nivelul ovarelor, glandele reproductive feminine responsabile de producerea ovulelor și a unor hormoni importanți, cum ar fi estrogenul și progesteronul. Boala apare atunci când celulele ovariene încep să se înmulțească necontrolat, formând tumori care pot fi inițial localizate, dar care au potențialul de a invada țesuturile din jur sau de a metastaza. În funcție de tipul celular din care pornește, cancerul ovarian poate avea forme diferite, fiecare cu caracteristici distincte.
Determinarea stadiului cancerului este esențială pentru a stabili planul terapeutic și prognosticul. Clasificarea se face în funcție de extinderea bolii la momentul diagnosticului.
În acest stadiu, cancerul este limitat doar la ovare. Poate fi localizat la un singur ovar sau la ambele, dar nu a invadat alte structuri pelvine. Prognosticul în acest stadiu este, în general, favorabil, mai ales dacă intervenția chirurgicală este completă și urmată de tratamentul corespunzător.
Cancerul a depășit ovarele, extinzându-se către alte organe din pelvis, cum ar fi trompele uterine, uterul sau vezica urinară. Deși extinderea este mai mare, tratamentul poate fi încă curativ dacă este instituit rapid.
În acest stadiu, tumora s-a extins dincolo de pelvis în cavitatea abdominală, ajungând frecvent pe peritoneu sau la ganglionii limfatici regionali. Este stadiul în care sunt depistate cele mai multe cazuri, din păcate, din cauza simptomelor nespecifice. Tratamentul este complex și implică atât chirurgie cât și chimioterapie.
Este cel mai avansat stadiu, în care cancerul a metastazat la organe îndepărtate, cum ar fi plămânii, ficatul sau ganglionii extra-abdominali. Prognosticul este rezervat, dar unele paciente pot beneficia de terapii paliative sau țintite care pot îmbunătăți calitatea vieții.
Cele mai frecvente forme de cancer ovarian sunt carcinoamele epiteliale, care provin din celulele de suprafață ale ovarului. Acestea reprezintă peste 90% din cazuri. Alte tipuri includ tumorile cu celule germinale, care apar mai frecvent la femeile tinere, și tumorile stromale, care se dezvoltă din celulele care produc hormoni. Fiecare tip are un comportament biologic diferit și necesită o abordare personalizată.
Cauzele exacte ale cancerului ovarian nu sunt complet cunoscute, dar se crede că procesul inflamator repetat asociat ovulației lunare ar putea contribui la transformarea malignă a celulelor ovariene. De asemenea, anumite mutații genetice, în special cele ale genelor BRCA1 și BRCA2, joacă un rol în dezvoltarea acestei boli.
Printre factorii care pot crește riscul de a dezvolta cancer ovarian se numără istoricul familial de cancer ovarian sau mamar, vârsta peste 50 de ani, menopauza tardivă, nuliparitatea (lipsa unei sarcini duse la termen), utilizarea de terapie hormonală postmenopauzală, obezitatea și prezența mutațiilor genetice ereditare.
Simptomele sunt de obicei subtile și ușor de confundat cu cele ale altor afecțiuni ginecologice, digestive sau urinare. Printre cele mai comune se numără:
Aceste manifestări, atunci când persistă zilnic timp de câteva săptămâni, justifică prezentarea la medic pentru investigații suplimentare.
Diagnosticul se bazează pe o combinație de evaluare clinică, investigații imagistice și analize de sânge. Examenul ginecologic poate ridica suspiciunea de masă ovariană. Ecografia transvaginală este o metodă de primă intenție, completată de CT sau RMN pentru evaluarea extinderii. Un rol important îl are și determinarea markerului tumoral CA-125, care, deși nespecific, poate fi crescut în majoritatea cazurilor. Diagnosticul cert se pune prin biopsie sau după intervenția chirurgicală.
Tratamentul depinde de tipul și stadiul bolii, precum și de starea generală a pacientei. În majoritatea cazurilor, se recurge la o combinație între chirurgie și chimioterapie.
Chirurgia este, de regulă, prima etapă terapeutică și presupune îndepărtarea tumorii. Când boala este în stadii incipiente, intervenția chirurgicală poate fi curativă. În stadiile avansate, se încearcă îndepărtarea cât mai completă a masei tumorale.
După intervenția chirurgicală, se administrează chimioterapie, de obicei pe bază de derivați de platină (cum este carboplatina) și taxani. Scopul este de a distruge celulele canceroase rămase și de a reduce riscul de recidivă. În unele cazuri, chimioterapia poate fi administrată înainte de intervenție, pentru reducerea dimensiunii tumorii.
În ultimii ani, terapiile țintite au revoluționat tratamentul cancerului ovarian, mai ales în cazul pacientelor cu mutații BRCA sau instabilitate genomică. Inhibitorii PARP, precum olaparibul, sunt utilizați pentru a bloca mecanismele de reparare ale ADN-ului în celulele tumorale, ducând la distrugerea acestora.
Radioterapia are un rol limitat în cancerul ovarian, fiind utilizată mai degrabă în scop paliativ, pentru a controla durerea sau alte simptome provocate de metastaze localizate.
Evoluția este lentă în fazele inițiale, dar odată ce boala avansează, poate progresa rapid și metastaza. Fără tratament, poate duce la complicații severe sau deces. Cu toate acestea, intervenția timpurie poate crește semnificativ șansele de succes terapeutic.
Nu există o metodă sigură de prevenire, dar riscul poate fi redus prin folosirea contraceptivelor orale pe termen lung, nașteri, alăptare și, în cazurile de risc genetic, prin salpingo-ooforectomie profilactică. Evaluarea genetică este recomandată femeilor cu istoric familial sugestiv.
Complicațiile includ ocluzia intestinală, ascita, metastazele peritoneale, insuficiența renală, tulburări respiratorii și scădere severă în greutate. În plus, boala poate afecta calitatea vieții prin dureri cronice, oboseală și anxietate.
Balonarea persistentă, disconfortul pelvin și abdominal, senzația de sațietate după mese mici și urinarea frecventă sunt printre cele mai timpurii semne, dar sunt adesea ignorate sau atribuite altor probleme digestive.
În stadiile incipiente, da, cancerul ovarian poate fi vindecat. În stadiile avansate, tratamentul poate prelungi supraviețuirea și controla simptomele, dar boala are o tendință mare de recidivă.
Depistarea precoce este dificilă din cauza lipsei unui test de screening specific. Monitorizarea atentă a simptomelor și evaluările periodice la ginecolog, mai ales la femeile cu risc crescut, sunt cele mai bune forme de screening.
Deoarece simptomele sunt nespecifice, cancerul poate evolua luni sau chiar ani înainte de a fi diagnosticat.
Majoritatea sunt descoperite în urma unor investigații efectuate pentru simptome vagi sau la controale de rutină. În lipsa unui program de screening, conștientizarea simptomelor rămâne cea mai importantă.
Balonarea abdominală persistentă este simptomul raportat cel mai frecvent de paciente, urmat de disconfortul pelvin și senzația de sațietate precoce.
Bibliografie
Dacă experimentați mai multe simptome din cele prezentate mai sus, nu ezitați să consultați medicul specialist cât mai curând.
Completați formularul de mai jos pentru a stabili împreună programarea.
Drumul Taberei, Nr. 24, București
021.9646
www.medlife.ro/hyperclinica-medlife-favorit
https://www.medlife.ro/medic-irimia-traian-ecografie-4d-e6-ginecologie-ecografie-3d-ecografie-2d
Str. Clucerului nr. 55, sector 1, București
Calea Griviței 365, București
021.9646
https://www.medlife.ro/hyperclinica-medlife-grivita
Centrul Medical Galați
Strada Traian, nr 136 Galați
0336.912
www.pro-clinic.ro
Strada Axinte Uricariul, București
021.9268
https://www.reginamaria.ro/clinici/policlinica-floreasca